Scurt istoric al oraşului Câmpeni

            Oraşul Câmpeni, centrul Ţării Moţilor, este situat în nord-vestul judeţului Alba, în zona de mijloc a Munţilor Apuseni într-un bazinet depresionar, pe cursul superior al Râului Arieş.
Oraşul este încadrat de dealuri premontane cu altitudini până la 1000 m:
Dealul Muntelui  - 782 m; Dealul Bistrei  - 790 m; Dealul Floreştilor  - 980 m; Dealul Motorăştilor  -  965 m; Dealul Capsei - 980 m; Dealul Scredeului - 1000 m; Dealul Citera - 896 m; Dealul Vârşilor - 800 m. Pe aceste dealuri sunt împrăştiate localităţile ce aparţin oraşului Câmpeni.
90 % din suprafaţa oraşului este aşezat pe  terasa din stânga  a râului Arieş între confluenţele celor două Arieşuri  (Arieşul Mare şi Arieşul Mic)  în vest  şi a Arieşului cu Răul Abrudel  în est.
Suprafaţa totală a oraşului este de 8670 ha (împreună cu satele aparţinătoare, iar populaţia în prezent este de 7531 locuitori.
Istoria localităţii Câmpeni este legată de istoria mineritului, de dezvoltarea exploatărilor forestiere, fiind un vad de trecere, unde se încrucişau ca şi astăzi drumurile din lungul râului Arieş cu cele laterale ce străbăteau Apuseni.
Localitatea era populată încă din vremea stăpânirii romane, fiind identificate  urme ale locurilor unde se făcea spălarea aurului din epoca romană, dar prima sa atestare documentară este din 16 martie 1598 cu denumirea maghiară de Topanfalva. Mai târziu, localitatea avea să fie centrul răscoalei iobagilor din Munţii Apuseni, condusă de Horea,Cloşca şi Crişan din anul 1784.
Anul 1848, marchează pentru oraşul Cîmpeni, rolul de centru al operaţiunilor militare ale revoluţiei române. Aici Avram Iancu şi-a instalat cartierul său general (în prezent Muzeul Avram Iancu).
Locuitorii oraşului au luat parte la evenimentele importante care au marcat istoria acestor locuri, dar şi a ţării, cum au fost Memorandumul 1893 la înfăptuirea Marii Uniri la Alba Iulia 1918, la cel de-al doilea razboi mondial sau Mişcarea revoluţionară din 1989.
Din punct de vedere administrativ localitatea Cîmpeni a făcut parte din Comitatul de Alba sec. XII până în anul 1875 când a trecut împreună cu localităţile din jur la Comitatul Turda – Arieş.
Din 1 ianuarie 1850 localitatea Câmpeni a devenit reşedinţă în raionul Câmpeni  şi aparţineau regiunii Cluj. Din ianuarie 1961 comuna Cîmpeni devine oraş iar după noua împărţire administrativ - teritorială din 1968,  oraşul Câmpeni  devine parte componentă a judeţului Alba.

Evoluţia învăţământului din Câmpeni

          Încă din secolul XVIII se menţionează existenţa în Cîmpeni a unei şcoli; la început pe lângă biserică, unde se învăţau rugăciuni şi cântece bisericeşti, dar şi scrisul şi socotitul, fără însă să fie obligatoriu.
După 1867 se înfiinţează în Câmpeni,  Şcoala confesională Greco-catolică  ce a funcţionat în fosta casă parohială din Strada Mică nr. 1. În anul 1880 a luat fiinţă a doua şcoală care a funcţionat într-o casă particulară, după care s-a mutat în anul 1913-1914 pe  strada Libertăţii nr. 6 (fosta Casă a pionierului) şi avea 35-45 elevi.
În anul 1905-1906 s-a construit localul şcolii din str. Transilvaniei, nr. 1 cu patru săli de clasă, după incendiul din 1904.
În anul 1957  Şcoala a primit de la Batalionul 6 Vânători de munte localul cazărmii, construit pentru a fi liceu.
În anul  1961 se punea bazele noii clădiri a actualului Colegiu “Avram Iancu”  unde mai mulţi ani la rând învâţământul gimnazial şi liceal s-a desfăşurat alternativ,  iar învăţământul primar în mai multe locaţii: fosta cazarmă şi Şcoala de pe strada Transilvaniei nr. 1.
Anul 1979 este anul în care a început construirea actualei clădiri a şcolii gimnaziale şi primare.
În anul 1982 la data de 14 noiemebrie s-a  preluat în administrare noul local al şcolii, construit pe trei niveluri plus parter, dispunând de 16 săli de clasă,          3 laboratoare, bibliotecă -  CDI, sală de soft educational, birouri, arhiva etc.